Noua ordine nazistã în Europa

Europa hitleristã

La începutul rãzboiului, Hitler intentiona sã întemeieze o "Germanie Mare", sã distrugã Rusia bolsevicã si sã creeze o nouã ordine mondialã, bazatã pe conceptul de suprematie rasialã a arienilor. În 1942 visurile sale erau pe cale sã se împlineascã. Europa era dominatã de direct sau indirect de Germania nazistã.
Europa germanã, protejatã în vest de "Zidul Atlanticului", cuprindea: a) Germania Mare, cu 100 miliioane locuitori formatã din Reichul din 1939 sporit cu anexãrile teritoriale dintre anii 1940 si 1942, teritorii considerate germanice sau propuse spre colonizare; b) aliatii Germaniei; c) statele satelite, dintre care unele îşi pãstrau conducerea proprie (cum a fost, de exemplu, Franta de la Vichy pânã în noiembrie 1942, când a fost ocupatã de nazisti), iar altele erau ocupate si administrate direct, precum Olanda si Belgia.
În aceastã perioadã propaganda nazistã insista pe tema victoriilor germane a noii Europe si, începând din iunie 1941, a cruciadei antibolsevice.

--------------------------------------------------------------------------------

Regimul dominatiei hitleriste

Formele de manifestare ale dominatiei hitlersite în Europa au fost:
- exploatarea economicã: în perioada rãzboiului, în uzinele de rãzboi, în construstii militare si civile, ferme agricole, mine si cariere au mincit 7 milioane de oameni, prizonierei de rãzboi sau oameni adusi cu forta din tãrile ocupate. Forta de muncã strãinã trebuia sã înlocuiascã pe muncitorii germani care erau mobilizati în numãr mai mare pe front.
Mari cantitãti de materii prime, produse alimentare si foarte multe masini au fost rechizitionate în serviciul economiei de rãzboi germane. Au fost jefuite inclusiv comorile de artã ale popoarelor subjugate.
-lagãrele de concentrare: dacã pânã în 1939 principala functie a lagãrelor a fost eliminarea opozitiei politice interne, dupã începerea rãzboiului s-a pus pe munca fortatã în lagãrele de concentrare organizate ca unitãti de productie.
De la sfârsitul anului 1941, nazistii au organizat în Europa un adevãrat genocid: 10 milioane de persoane dintre care 6 milioane de evrei, au fost exterminate în lagãre.
-colaborationismul: în tãrile cotropite de germani au existat persoane, organizatii sau publicatii periodice care s-au pus în slujba ocupantilor sau au colaborat cu acestia. Unii au trãdat pur si simplu, altii au colaborat din motive economice sau din fanatism nazist sau anticomunist. Hitleristii au instala si guverne având în frunte colaborationisti ca Pierre Laval în Franta, Vidkun Quisling în Norvegia. Ante Paveliæ în Croatia, Milan Nediæ în Serbia etc.

--------------------------------------------------------------------------------

Rezistenta antifascistã

În tãrile ocupate de germani a apãrut Rezistenta, o miscare clandestinã organizatã cu sopul eliberãrii de sub dominatia nazistã. Rezistenta s-a manifestat sub diferite lupte de partizani, organizarea serviciilor de informatii în favoarea Natiunilor Unite, sabotaje, publicatii clandestine, organizarea canalelor pentru sprijinirea evadatilor, atentate etc. În vestul Europei, grupurile de rezistentã s-au unit sub directia guvernelor din exil instalate în Londra. De pildã, generalul francez Charles de Gaulle a cerut compatrioþilor sãi la 18 iunie 1940, în cadrul unei misiuni transmise la postul da radio BBC, sã continue lupta. În estul Europei, Rezistenta era divizatã în grupuri dirijate de Londra si grupuri comuniste instrumentate de sovietici. Rezistenta i-a obligat pe germani sã mobilizeze zeci de divizii în Iugoslavia, unde partizanii sârbi erau condusi de comunistul Iosip Broz Tito, în Albania, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, Franta, URSS.

--------------------------------------------------------------------------------

Formarea coalitiei antifasciste

Coalitia antifascistã formatã din state cu orânduiri sociale diferite a fost posibilã datoritã faptului cã nazismul era o amenintare pentru întreaga lume. Prima manifestare oficialã a aliantei a fost acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc din 12 iulie 1941. A urmat Carta Atlanticului la 14 august 1941, un document prin care Anglia si SUA si-au declarat telurile politice comune. URSS a aderat la principiile cartei în septembri 1941. Tot în anul 1941 a avut loc la Moscova prima conferintã interaliatã în urma cãreia SUA si Anglia se angajau sã sprijine URSS cu arme si materii prime. SUA au hotãrât sã aplice legea de împrumut si închiriere si în relatiile cu URSS. Coalitia antifascistã s-a constituit oficial la 1 ianuarie 1942, când SUA si guvernele a 26 de tãri au semnat Declaratia Natiunilor Unite.