Regimul comunist a re
usit intre 1945 si 1949 sa aduca sub controlul sau populatia urbana. Lumea rurala, reprezentand 76,5% din populatie, se afla insa relativ in afara limitelor acestui control. Metodele uzitate pentru infiintarea Gospodariilor Agricole Colective mergeau de la brutalitati, confiscari, arestari, deportari pana la corupere, campanii de presa si izolare. Primele GAC s-au infiintat in iulie 1949. In 1953, totaul atingea abia 10% din suprafata arabila a tarii iar productia agricola nu a crescut, dimpotriva. Dupa 1953, metodele au fost schimbate dar scoul nu. Locul arestarilor in masa, al confiscarilor de inventar agricol si recolta l-au luat mjloacele administrative, restrictiile comerciale si interdictiile.
Anul 1958 a marcat insa revenirea in forta la modelul economic stalinist in agricultura. In 1958, gospodariile agricole nu cultivau decat 17,5% din pamantul arabil. In 1962, deci numai dupa patru ani, procentajul a urcat la 96%!
Rezistenta taraneasca s-a manifestat pe parcursul intregii perioade 1948-1962 si s-a concretizat intr-un lung sir de rascoale, in toate zonele tarii. “Victoria” totala a colectivizarii- desi a fost un real succes pe plan politic, administrativ si ideologic-nu a facut decat sa agraveze problema economica, Romania ramanand a doua tara producatoare agricola din lagarul socialist (dupa URSS), un real succes, dar cu mult sub posibilitatiele reale ale Romaniei. Spre sfarsitul anilor ’70, acest esec avea sa umbreasca triumfurile industriale ulterioare, spectaculoase sau unilaterale.
In primavara lui 1983, conducerea de partid a emis nu mai putin de cinci decrete privind agricultura, toate urmarind rezolvarea crizei (dar gasind “solutia” numai in intarirea controlului central si intr-un nou sistem de rechizitii!). Cu toate acestea, productia agricola nu a atins obiectivele stabilite, in ciuda faptului ca statisticile oficiale vorbeau de rate inalte de crestere si recolte record (1982-22,3 mil. tone, 1983-20 mil tone!) 59549irb94gtx6u
Lipsurile alimentare au devenit evidente in ultimul deceniu al regimului Ceausescu, cand s-au reintrodus cartelele (desfintate in 1954) si s-au rationalizat painea, laptele, uleiul, zaharul si carnea (pentru a se putea exporta cat mai mult). Programul “stiintific de alimentare rationala” (adoptat in 1984, si care mai mult spunea populatiei sa nu consume hrana aproape deloc!) a fost considerat singura solutie pentru depasirea crizei alimentare. Acest experiment stiintific din ultimii ani ai Romaniei socialiste demonstra din plin pauperizarea agriculturii romanesti. Putem spune ca acesta a fost cel mai mare esec al comunismului de stil sovietic si a dus la distrugerea structurii traditionale a satului romanesc.